Ce trebuie să știți despre noțiunea de „schimbare“
Viața este evoluţie și evoluţia înseamnă schimbare. Când nu mai există nici una, nici cealaltă, intervine moartea.
Deși schimbările fac parte din viața noastră, pentru unii ele nu constituie un lucru de la sine înțeles. Chiar și ideea că ceva poate fi altfel, le declanșează o stare de disconfort şi teamă, fapt pentru care schimbările sunt amânate sau, cu bună știință, neefectuate. Gândiţi-vă numai la numeroasele persoane cu excese ponderale care se chinule, fără succes, să-şi schimbe obișnuința de a mânca. Sau la fumătorii care vor să renunțe la fumat și nu reușesc. Și câți alți oameni nu persistă într-o situație nefericită, fără să opereze o modificare salvatoare în viața lor, aceea a unei schimbări, Dacă circumstanţele dificile în care se află nu ți determină să facă o schimbare, se pune atunci întrebarea care sunt forțele care menţin status-quo-ul. Nu trebuie să ne obosim prea mult mintea pentru a afla că teama de schimbare are ceva comun cu modul de a gândi. Situațiile noi au inerent, întotdeauna, un mare grad de nesiguranță. Vechiul înseamnă cunoscut, un lucru cu care ești familiarizat. Un individ șovăitor, care se simte cumva amenințat are nevoie pentru siguranţa proprie de o anume echivalență, fapt care îl va face să respingă noul, rămânând să creadă orbește în continuare în ceea ce știe el mai bine. De aceea va fi nevoie de un mare efort pentru a-l convinge pe respectivul să facă o schimbare anume. Condiţia principală pentru efectuarea unei schimbări este trecerea de la o stare de stabilitate la una „a echilibrului labil“. Este clar că de cele mai multe ori aceasta are loc pe seama propriei securități. Practica psihologică arată, că nesiguranța îndelungată din prima copilărie (de exemplu, schimbarea repetată a persoanei semnificative) duce la un deficit de încredere originară, care la vârsta adultă se manifestă printr-o mare rezervă față de schimbări.
Rigiditatea și cramponarea față de ceva existent sunt urmările firești. Indivizii, având o încredere originară minimă, suferă de angoase iar ideea unei schimbări în viața lor îl îngrozește. Pe de altă parte, persoanele care în copilărie „și-au făcut plinul’” cu încredere originară au tot dreptul să fie numiţi „oameni curioși din fire“. Viaţa lor este într-o continuâ mișcare. Lor nu le este deloc greu să renunţe la ceea ce este vechi, perimat și să se îndrepte spre noi orizonturi.
Evoluția psihică, care presupune dezvoltarea deplină a personalității, înseamnă învingerea fricii de moarte – care este, desigur, tot o temă de despărțire. Teama față de moarte înseamnă autoconservarea vieții. Dacă ea devine precumpănitoare, atunci va restrânge din ce în ce mai mult posibilitatea de dezvoltare a unui om. Teama excesivă faţă de schimbare și în ultimă instanţă teama față de moarte nu este penefică unei vieţi adevărate, ci o afectează în esenţa ei.
Un stil de viață pribeag poate fi, în unele cazuri, expresia unei temeri față de asumarea obligațiilor, a unor legături stabile. În acest caz este, aproape întotdeauna, vorba de aparențe, care stau sub semnul schimbării, de exemplu, nevoia de a schimba mereu mobilele. Asemenea oameni fac mereu noi achiziții și care o dată procurate îşi pierd de îndată farmecul noului. De cele mal multe ori acest comportament este expresia unei dificultăți de relaționare, caracterizată prin incapacitatea individului de a stabili legături trainice.
Impactul gândirii asupra propriei orientări
- Schimbările sunt necesare atunci când ceva este vechi, perimat, acţionează stânjenitor, frenator.
- Analizaţi în ce domeniu al, vieţii dumneavoastră ar fi avantajoasă o schimbare.
- Adunați toate elementele pozitive și negative care pledează pro sau contra față de o schimbare.
- Schimbările care vi se par greu de efectuat, prind contur într-o discuție avută cu o altă persoană.
- Îndată ce v-aţi hotărât să faceţi o schimbare, stabiliți în mod concret momentul primului pas și întocmiți un grafic de termene pentru fazele următoare.
| TIPUL A | TIPUL B | TIPUL C | |||
| INTREBARE | PUNCTE | INTREBARE | PUNCTE | INTREBARE | PUNCTE |
| 1 | 2 | 3 | |||
| 4 | 5 | 6 | |||
| 7 | 8 | 9 | |||
| 10 | 11 | 12 | |||
| 13 | 14 | 15 | |||
| 16 | 17 | 18 | |||
| 19 | 20 | 21 | |||
| TOTAL | 0 | TOTAL | 0 | TOTAL | 0 |
Sursă:
Cum să ne calculăm coeficientul de personalitate – Dr. Gerti Senger & Dr. Walter Hoffmann
